Trecerea anilor…
April 6th, 2008 by danielAnii au trecut si iata-ma acum avand vreo 5 anisori…
Mergeam ca orice copil de varsta mea la gradinita ce era in curtea scolii generale pe care aveam sa o urmez mai tarziu. Ce imi amintesc din vremurile acelea? Nu prea multe.. Tin minte gentuta din tabla cu inchizatoare in care bunica imi punea “sandwich-ul” ce consta din 2 felii de paine “semi”, adica nici alba nici neagra, unse de obicei cu marmelada, sau dulceata facuta chiar de dansa.
Nu cred ca am fost vreodata insotit de cineva in drumul spre gradinita, in afara de prima zi din anul scolar si de ultima, cand era serbarea de sfarsit de an.
Din acei ani dateaza si – zic eu – cea mai lunga prietenie legata vreodata, cu colegul de banca, cel care statea pe aceeasi strada cu mine la cateva case departare.. cu el am stat in aceeasi banca vreme de peste 10 ani..in gradinita, in scoala, in liceu. Dar viata ne-a despartit pana la urma.
Aminitiri din gradinita mai sunt si diafilmele pe care educatoarea ni le proiecta cu ajutorul unui proiector ros si uzat. Atunci am ascultat primele povesti prezentate pe ecran: Haplea, Scufita rosie, Placinta fermecata…
Multi dintre voi abia daca au auzit de la parinti sau de la bunici de “faimoasele” povestiri de mai sus…
Posted in O VIATA DE OM | 4 Comments »
April 12th, 2008 at 7:56 pm
In afara de Placinta fermecata, mi le amintesc cu placere pe toate. Obisnuia sa mi le spuna la culcare bunica (sa-i fie tarana usoara!) sau sa le ascult acasa la picap
July 16th, 2008 at 5:57 pm
Mersi pt comm.
Si da, si eu imi amintesc povestile puse pe perete cu proiectorul:d
Ne asemanam, si eu ma duceam tot singura la gradinita..si acolo mi-am legat cea mai stransa prietenie
July 24th, 2008 at 1:07 pm
de la gradinita nu imi audc aminte de povesti, de obicei mi le spunea tata.educatoarea facea cu noi adunari si scaderi si ne invata sa citim si sa scriem
April 7th, 2009 at 5:25 pm
gradinita…..ce frumos era pe atunci..fara nicio grija